MAI, un bilanț cu toate bune și frumoase. Discursul ministrului Lucian Bode: ”Infracționalitatea a fost în scădere cu 12%, fiind cea mai mică valoare din ultimii 11 ani”

Astăzi – la sediul Ministerului de Interne – a avut loc Ședința de evaluare a activității desfășurate de Ministerul Afacerilor Interne în anul 2020.

La bilanțul MAI au participat ministrul Lucian Bode, reprezentanți ai conducerii ministerului, președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților, prim-ministrul României, Florin Cîțu, și – în sistem de videoconferință – prefecții și șefii structurilor teritoriale ale MAI.

În timpul prezentării bilanțului pentru anul 2020, Lucian Bode a transmis că, anul trecut, s-a înregistrat o scădere a infracționalității, în România, ajungându-se la cea mai mică valoarea din ultimii 11 ani. Au fost peste 1300 intervenții zilnice în contextul pandemiei de coronavirus, 129 grupuri infracționale destructurate, iar infracționalitatea a scăzut la cea mai mică valoare din ultimii unsprezecea ani.

”Misiunea principală rămâne aceea de a pune în centrul preocupărilor noastre cetățeanul”

Lucian Bode a mai spus că – în 2020 – angajații MAI s-au implicat în combaterea efectelor pandemiei, au participat la gestionarea alegerilor și au oferit sprijin comitetului pentru vaccinare.

Structurile din cadrul MAI urmează să intre într-o etapă de transformare care să le sporească eficiența, să le profesionalizeze si să le responsabilizeze, obiectivul principal fiind îndeplinirea obiectivelor instituționale. Misiunea principală rămâne, însă, ”siguranța cetățeanului”.

”Direcțiile de acțiune care vor sta la baza acestui proces transformațional sunt profunde si orientate spre creșterea performanței sistemului care trebuie să vină în întâmpinarea așteptărilor cetățenilor. Suntem aici pentru a oferi servicii publice de calitate, pentru a asigura un climat de normalitate și ordine publică, pentru creșterea capacității de răspuns și a rezilienței sistemului de management al situațiilor de urgențe, permanent pregătiți cu reacții adecvate în sprijinul comunității și al cetățeanului.

Misiunile sunt și vor fi la fel de numeroase si complexe și in anul 2021, dar misiunea principală rămâne aceea de a pune in centrul preocupărilor noastre cetățeanul, grija pentru siguranța lui, esențiale fiind în continuare activitățile cu caracter preventiv pentru contracararea fenomenelor anti-sociale si cu potențial infracțional”, a spus Lucian Bode.

Gestionarea efectelor epidemiei COVID-19

• A fost necesară adaptarea legislației la nivel intern care să răspundă acestei provocări și luarea unor măsuri în zona de competență a MAI, în scopul prevenirii răspândirii virusului și diminuării efectelor asupra sănătății oamenilor. Efortul instituțional a fost concentrat pe trei paliere de decizie: strategic, operațional, dar și tactic.
• În premieră, efectivele MApN au acționat în sprijinul MAI, inclusiv la acțiuni de ordine publică. Au fost predate mai multe obiective în pază instituțională către MApN. De asemenea, efective ale Poliției Locale, ale serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor și ale serviciilor voluntare au acționat împreună cu echipaje ale Poliției Române și cele ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
• Un rol cheie l-a avut Instituția Prefectului prin reacțiile ferme și asumarea de decizii fundamentale destinate limitării efectelor pandemiei Sars-Cov-2.

Siguranța cetățeanului – evoluția fenomenului infracțional

• Din punctul de vedere al evoluției fenomenului infracțional, aș dori să subliniez faptul că infracționalitatea sesizată a fost în scădere cu 12% față de 2019, fiind cea mai mică valoare din ultimii 11 ani.
• Scăderi importante au fost înregistrate și în ceea ce privește infracționalitatea stradală, infracțiunile grave comise cu violență, infracțiunile contra patrimoniului.
• Aspecte pozitive se înregistrează și în cazul celorlalți indicatori care reflectă evoluția fenomenului infracțional, respectiv: scăderea numărului infracțiunilor înregistrate în mediul rural, scăderea numărului de accidente rutiere grave.
• Totuși, există și județe care nu se înscriu în acest trend descrescător al infracționalității sau care nu au înregistrat rezultate semnificative și am solicitat o analiză mai riguroasă pentru a vedea care sunt cauzele pentru a putea decide măsuri în vederea creșterii siguranței comunităților respective.
• Rezultatele pozitive înregistrate la acest capitol nu ar fi fost posibile fără implicarea activă a personalului MAI, care a dat dovadă de profesionalism și eficiență, chiar în condițiile improprii generate de fenomenul pandemic și de deficitul de personal existent.

Prevenirea și combaterea criminalității – terorism și criminalitate organizată

• Pentru contracararea criminalității organizate, prin structurile de profil, s-au desfășurat, sub coordonarea DIICOT, ori prin activități proprii, 1.500 de acțiuni operative, fiind destructurate 129 grupuri organizate formate din peste 1.000 de persoane care au fost și trimise în judecată.
• În urma acestor acțiuni, au fost confiscate importante sume de bani și bunuri și au fost instituite sechestre asiguratorii asupra a 331 imobile și 333 autoturisme.

Prevenirea și combaterea criminalității – evaziune fiscală și criminalitate economico-financiară

• Pe de altă parte, au fost instituite măsuri asiguratorii în valoare de aproape 700 de milioane de lei în domeniul combaterii criminalității economico-financiare, iar strict pe evaziune fiscală, valoarea bunurilor indisponibilizate a fost de peste 290 de milioane.
• Am solicitat în continuare o atenție sporită în acest domeniu, cu atât mai mult cu cât prin implicațiile avute, criminalitatea economico – financiară afectează în mod grav bugetul general consolidat, mai ales în această perioadă în care ne-am propus multe investiții și redresare economică.

Prevenirea și combaterea criminalității – criminalitatea transfrontalieră

• Așa cum am declarat de curând, la Consiliul Informal Justiție și Afaceri Interne, România și-a îndeplinit obligațiile din punct de vedere tehnic pentru aderarea la Spațiul Schengen. Acest lucru îl dovedesc polițiștii de frontieră zi de zi, consolidând securitatea la frontierele externe ale Uniunii Europene.
• În aceeași idee, aș menționa deschiderea anul trecut a 2 Puncte de Trecere a Frontierei: la frontiera româno – ucraineană, Isaccea – Orlovka ce întrunește condițiile pentru a fi deschis în regim de trafic internațional și Borș II – Nagykereki la frontiera comună româno-ungară, deschis în regim permanent, 24/24 de ore și prevăzut cu zece artere de control.
• Polițiștii de frontieră au desfășurat permanent activități de prevenire și combatere a infracționalității transfrontaliere care, într-adevăr, a înregistrat o ușoară scădere anul trecut. O creștere cu peste 60% a fost constatată în ceea ce privește numărul de cetățeni străini cărora nu li s-a permis intrarea în țară fiind considerați cu risc pentru sănătatea publică sau siguranța națională.

Prevenirea și combaterea criminalității – migrație și azil

• În anul 2020, fluxul migraționist pe principalele rute către Europa s-a menținut activ.
• Comparativ cu anul precedent, numărul persoanelor reținute în trecere ilegală a crescut de 2,8 ori, iar numărul celor față de care au fost luate măsuri de prevenire a intrării ilegale de 5,7 ori.
• Dintre aceștia, aproximativ 95% au fost reținuți la cele două frontiere din vestul țării – 58% la frontiera cu Serbia și 37% la cea cu Ungaria, indicând astfel culoarul de trecere adoptat, în mod predilect, pentru tranzitarea României.
• Deja, am avut  întâlniri pe acest subiect si am dispus efectuarea de analize serioase pentru a găsi cele mai bune soluții în scopul evitării deplasărilor migranților din alte centre, către Timișoara și tentativelor de trecere spre Ungaria sau Serbia.

”Acest raport este radiografia unui întreg sistem si un punct de pornire pentru consolidarea lui”

MAI, prin structurile sale, trebuie să recâștige încrederea cetățenilor, a spus ministrul Lucian Bode. ”Putem face acest lucru printr-un proiect asumat, reformator și cu viziune care să vizeze profesionalizarea personalului prin reglementarea carierei polițistului și elaborarea unui ghid al carierei”.

”Profesionalizăm, responsabilizăm și eficientizăm – acesta este motto-ul nostru pe care vom construi instituțional și în lumina căruia vom moderniza sistemul de ordine publică. De asemenea, eliminăm arbitrariul și imprimăm predictibilitate sistemului prin limitarea pentru situații excepționale a împuternicirilor în funcțiile de conducere. Este o condiție esențială pentru a oferi stabilitate întregului sistem.

În acest sens, Poliția Română respectiv structurile vitale din mecanismul de ordine și siguranță publică vor avea în viitorul foarte apropiat echipe complete de conducere. A venit timpul ca toate structurile de forță, acești coloși ai sistemului de ordine publică să nu se mai sprijine pe picioare de lut, ci să aibă conduceri validate prin concurs”, a mai transmis ministrul de Interne.

”Un alt punct pe agenda mea de lucru îl reprezintă delimitarea clară a responsabilităților Poliției Române versus Poliția locală, o problematică cu impact major asupra optimizării cooperării instituționale, cât și asupra îmbunătățirii calității serviciilor publice oferite cetățenilor”, a specificat Lucian Bode.

”În ceea ce privește poliția judiciară, semnalul pe care vreau să-l transmit este unul fără echivoc. În urma analizelor pe care le-am dispus, soluția optimă este ca acest corp polițienesc format din profesioniști să rămână în subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

Vom avea discuții în acest sens cu partenerii instituționali pentru elaborarea unui Ghid al carierei în vederea îmbunătățirii trasabilității carierei polițistului judiciar”

Lucian Bode